sâmbătă, 25 decembrie 2010

O poveste frumoasa de dragoste dintre un inger si o fata care are un sfarsit tragic

Zorii unei zile noi se aratau. Furtuna trecuse. Primele raze ale soarelui isi faceau aparitia. O fata se plimba de-a lungul plajei, desculta, calcand pe nisipul umed. Marea era agitata. Valurile aduceau pe tarm alge purtate de apa rece precum inghetul dulce al pieirii... Fata era o adolescenta care nu dorea alt lucru pe lumea asta decat sa traiasca. Ea se aseza pe nisip, suspina adanc si isi indreapta privirea spre largul marii. Cu o zi in urma, inainte ca ea sa fuga de acasa, mama ei ii spusese ce rol important are ea pe lumea asta. Numai ca, aceasta adolescenta dispretuia o astfel de iubire. "Stii proverbul acela: Iubesti, deci traiesti?" "Mama, ce stii tu despre dragoste?" si se cufunda si mai adanc in visele ei, sperand ca intr-o alta viata sa gaseasca ceea ce cauta de ani de zile... Se trezi gandind cu voce tare: "Asta inseamna ca eu sunt un om mort, dar care inca mai traieste? Ce n-as da sa pot trai..." Se ridica si porni sa se plimbe de-a lungul digului si deodata simti o prezenta neobisnuita langa ea. Mai merse cativa pasi, dar se simtea urmarita. Cineva o prinse de mana. Se intoarse si nu putea sa creada ceea ce vedea. In fata ei statea un baiat imbracat in haine de argint, cu parul lung si blond, ca de aur... iar in ochii acestuia se citea perfectiunea. "Esti un inger!" "Dar nu orice inger, sunt ingerul tau... Tu m-ai chemat!". Ea nu putu sa raspunda. "Ai spus ca vrei sa traiesti..." continua el. "Esti perfect..." sopti ea. "Sunt ingerul tau!" "De ce mi te-ai aratat?" Pentru ca suferinta ta imi provoca o suferinta care este prea mare. Ca si tine vreau sa traiesc si eu in lumea ta." Ea il imbratisa. O stranse si el in brate. Adolescenta il saruta, dar ingerul dadu inapoi. "Nu se poate!" spuse el cu o teama in voce. cum il privea simtea cum incetul cu incetul revenea la viata. Fata cazu in genunchi si incepu sa planga. Ingerul ingenunche langa ea. Lacrimi de cristal i se prelingeau pe fata angelica. O imbratisa. "Te rog, nu suferi!" ii sopti fata. Cand deschise ochii, ea era singura pe plaja. Inca plangea. Simtea cum durerea o macina de vie... cum o sfasia. Asa ca incepu sa alerge cat putea de tare. Ajunse la dig. Continua sa alerge. In fata ei se vedea doar marea, acolo unde digul se termina. un salt a fost de ajuns. Simtea cum nu mai respira. In cele din urma zbura. O pasare parcurgea albastrul rosiatic al cerului strapuns de ultimele raze ale soarelui. Era la apus. Inca traia, dar intr-o alta lume. Era libera. O pasare neagra, cu aripi albe, zbura deasupra marii, zbura spre ceea ce credea ca se numeste eternitate, chiar daca in viata ei de pana atunci nu iubise cu adevarat. Cu timpul, sufletul sau se putea pierde in aceasta vasta eternitate. In locul unde acest suflet isi pierdu corpul, pe digul care se prelungea in largul marii, un inger plangea. Lacrimile sale nu mai erau de cristal, erau rosii ca sangele. Era sangele lui, sangele varsat pentru unica vietate pe care o adora, si pe care o pierduse. "Trebuia doar sa mai astepti... Asa cum tu ai renuntat la lumea ta, asa renunt si eu la lumea mea." Ingerul se prabusi la pamant si se preschimba intr-un corb.

Intamplari stranii

Am visat ca eram undeva intr-o padure, ceata in jur. Deodata a inceput un vant puternic, toti copacii au fost smulsi din radacina, insa ciudat era ca pe mine abia ma misca. Ceata a devenit si mai deasa... Am auzit un zgomot puternic... Nu stiu ce ar fi putut sa fie... Speriata am inchis ochii... cand i-am deschis totul era rosu in jur... practic putea vedea aerul colorat in rosu blink.gif . In jurul meu baltoace rosii... Eram speriata si am inceput sa plang... Am auzit cum cineva tipa si m-am dus sa vad. Am dat intr-o campie unde erau numai trupuri de oameni, ciopartite, unii far' maini, altii far' picioare, unii retezati de la jumatate... Deodata am simtit cum m-a prins ceva de picior... cand m-am uitat in jos, am vazut cum un corp fara cap se prinsese de mine... Am inceput sa tip, auzeam vocile oamenilor muribunzi cum implorau mila, ajutor... M-am trezit speriata...
Cred ca prea multe carti de razboi dauneaza grav viselor dar eu una cred in chestiile astea si deea am si parte de ele

luni, 20 decembrie 2010

Parintii nostri

Noi ne alegem parintii pentru a invata de la ei si reciproca valabila.
In loc sa ne certam cu ei…oare nu e mai constructiv sa ii sunam si sa le impartasim iubirea noastra?
In loc sa ne victimizam, sa ne ascundem in spatele degetului si sa dam vina pe ei…sa ne asumam propria raspundere?

…Parintii…cei fara de care noi nu am fi.

BEST FRIEND 4 EVER

A scoate prietenia din viaţă e ca şi cum am scoate soarele din lume.  Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. 
Prietenia sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea. 
Prietenia unui om deştept e mai de preţ decât prietenia tuturor proştilor. 
O prietenie care nu poate fi sfârşită, nu a început vreodată. 
Ţine-ţi prieteni aproape, iar duşmanii şi mai aproape. Sun Tzu
Dificultatea nu e în a găsi un prieten pentru care să mori, ci de a găsi un prieten pentru care merită să mori.
Drumul către casa unui prieten nu e niciodată lung.
Prietenii niciodată nu te trădează, numai persoanele pe care le credeai prietene. 

Ceva frumos

Amintiri din copilarie

Hello! >:D<
Va aduceti aminte cand erati copiii mici si dragalasi, inca la gradinita/scoala si parintii va spuneau povesti ca sa adormiti mai repede? Mamica mea imi spunea povesti noaptea cu o voce calma si blanda cu care acum sunt adresata mai rar ca sunt mare:P, dar tot o tin minte si-acum.. in timp ce eu ma jucam in parul ei si ma simteam de parca nu mai eram acolo .. Mi-aduc aminte de 2 feti cu stea in frunte, cenusareasa, alba ca zapada, hansel si gretel, copiii cu parul de aur, ratoiul cel uratel etc.:x Intr-o zi a venit mami acasa cu casete pentru casetofon (le am si acum dar n-am casetofon:s) in care puteam asculta povesti relatate de o voce calda de tata si le adoram. Nu mi-e rusine sa va zic ca eram poate in clasa a 6-a si plangeam ascultand cenusareasa pentru ca imi era dor de timpul cand eram mica si o ascultam simtindu-ma de parca chiar sunt acolo pe post de cenusareasa. :P
Nu va e dor?
Sau cand erati deja in anii de liceu (multi dintre voi inca sunteti:P) si trebuia sa cititi o lectura, insa timpul nu va permitea si cumparati culegeri de rezumate..
Insa acum nu mai e nevoie sa dati banii aiurea pe carti de rezumate cand aveti ♥ www.lecturirecenzate.ro ! :x Am descoperit acest sait nu de mult si m-am indragostit de el!:-) Cred ca stiti ca eu sunt mai nostalgica cateodata si cred ca avem toti acea perioada de trecere de la sentimentul ca suntem copiii la cel ca suntem tineri adulti si ne este dor de timpul cand eram copilasi.. Ei bine pentru cei ce simtiti la fel ca si mine, cred ca acest sait o sa va unga sufletele.

Nu plange ca sa terminat zambeste ca sa intamplat

In, ochii ei te uiti mereu desi nu vezi cat ii este in fiecare zi de greu,
Dar ea lupta, micuta si corupta, inca de acum, copilaria ei este scrum,
Iar mama e doar un concept pierdut in fum...
Tatal: e frica de zi de zi, ce-i umple mica imparatie,
De aceea se tot uita spre cer si intreaba:
"Oare cu ce ti-am gresit eu tie?"
Desi vie...ea a uitat de mult cum e la joaca,
Cand cunosti doar durerea oare ce sa-ti mai placa,
Si aude in fiecare seara aceeasi placa obsesiva,
Aceeasi discutie ce deriva, in acte sadice ...
Daca te uiti bine ai zice, ca a trait deja doua vieti,
Doar un moment in pielea ei, ar fi de ajuns sa ingheti...
Definitiv, si sa regreti ca traiesti aceasta...
Nu-i trai... si ea spera inca in Rai,
Intr-un loc unde sa ai, de unde s-o iei de la capat,
Dar vai: iar vine clipa... e tarziu, si el revine acasa,
Banii s-au dus, frigideru e gol iar pe masa:
Doar sticle goale, iar el striga sparge si rupe tot in cale,
Si e trist... toate necazurile tale sunt nimic fata de ce simte
In ce sa mai crezi daca nu poti sa crezi in propriul parinte?
Si vad...
Inca o pasare isi pierde avantul,Si vad...
Inca,... un sacrificiu uda pamantul,Si vad...
Inca un suflet distrus, oprit... Si vad...
Inca o speranta a murit, Si vad...
Inca un demon prinde puteri...Si vad...
Inca un inger vrea sa uite de el...Si vad...
Inca o zi de maine distrusa...Si vad...
Inca o pedeapsa neaplicata...Si vad...
Inca o lupta dusa...Si vad...
Inca o lupta castigata...Si vad...
Inca o pata...Si vad...
Inca o actiune uitata...Si vad...Am intalnit-o intr-o seara in metrou,
Si m-a facut sa simt un fior, ..wow..
O fetita singura intr-o lume nesigura si fara nici un erou,
Am intrebat-o ce-i cu ea,
Si m-a privit in ochi cu bagare de seama,
Incercand sa-si dea seama ce-nseamna, intrebarea mea,
Versuri Veritasaga - Povesti triste
de pe http://www.versuri.ro
Si daca nu cumva, ar fi mai bine sa nu raspunda la ea...
Si s-a oprit din a aluneca, stergandu-si lacrimile cu maneca,
Spunandu-mi ca n-are nimic,
De parca n-aveam dreptul sa-i stiu suferinta...
Mi-a spus ca e doar suparata un pic.
Dar albastrul din ochii ei mi-a picurat in suflet si m-a facut sa ma simt mic...
(Si atunci am inteles c-o doare)
M-am asezat langa ea si-am intrebat-o unde vrea sa coboare,
Dar m-a privit fara sa spuna ceva...
Iar eu as fi vrut sa-i spun:
"Fetitzo, daca tu ai fi fost Eva, am trai si acum intr-o lume pura"
Iar in loc i-am spus "N-ar trebui sa fii acasa?", si m-a privit cu ura...
Am inteles ca lucrurile nu sunt cum ar trebui sa fie
Tocmai acolo unde sufletul ar trebui sa stie, ce-i linistea...
Dar in mintea ei in locul unui camin cald era doar o casa pustie,
Iar culoarea copilariei era cenusie...
Tinea in mana poza unui om in varsta si era gata s-o sfasie,
Sperand ca o data cu ea o sa distruga si acea fasie...
Din viatza ei, care o face sa-si doreasca sa nu se fi nascut,Iar lacrimile ei ardeau mult prea mult,

Mai mult decat puteam eu sa indur,
Si ma zdruncina urletul ei tacut...
Iar atunci cand am plecat
Mi-am dorit doar sa pot s-o las fara trecut,
Si as salva-o...
As cumpara o aripa de inger...
Si as elibera-o...

Viata o eternitate


 A cazut o stea...
Mi se rupe inima cand ma gandesc ca nu-l am langa mine si cand ma gandesc la el, dar nu-l pot avea.
Dumnezeu lasa sa pice cate o stea de fiecare data cand il am aproape de mine...
M-am indragostit de el la prima vedere... Aveam 13ani si eram un copil....
El era un frumos si un barbat in toata firea.
La 15ani am stat cu el desi el mai era cu cineva.
S-a despartit de ea pt mine... Am trait clipe de poveste cu el.
Eram tot timpul impteuna cu excceptia timpului cand era el la serviciu.
Ea il santaja cu niste chesti?
S-au impacat si eu nu am acceptat sa fie cu amanadoua, adica si cu mine si cu ea.
Asa ca am renuntat eu in favoarea ei... Nu trebuia pt ca el ma iubea... Cred...
Acum ea e casatorita, el are pe altcineva de 2ani.
A facut accident cu masina si era sa moara.
A zis ca eu l-am blestemat si ca din
cauza mea s-a intamplat asa.
Au si fost si alte chestii la mijloc
pt ca aveam prea multi "prieteni" care ne "iubeau"
si ne spuneu tot felul de minciuni despre celalat.
Nu mai stiam pe cine sa cred si pe cine nu.
Si ne-am certat grav de tot.
Nu am mai vbit cam 2ani si jumatate.
Apoi, ca intr-o minune, datorita unui sef de-al lui, am inceput sa vbim.
Mi-a spus ca a incercat sa ma caute si nu dadea de mine,
ca avrut sa vina la mine acasa, dar se gandea ca ce o sa zica parintii mei,
ca vroia sa vina la mine in discoteca,
dar eu eram tot timpul cu un baiat si nu a avut tupeu.
Am inceput sa ne mai intalnim din cand in cand la un suc si sa mai vbim.
Apoi am fost din nou impreuna.
Eu aveam prieten si el prietena.
Am vrut sa renuntam la ei si sa fim impreuna, dar...
Eu nu am avut curaj sa renunt la relatia actuala pt ca nu stiam ce va fi.
Si din cauza asta nu a renuntat nici el si iar ne-am despartit...
Si iar ne-am impacat si iar ne-am despartit cam de vre-o 3ori.
De cand l-am vazut prima data, la 13ani, si pana in momentul de fata nu am incetat sa ma gandesc la el.
Il iubesc si vreau sa fiu cu el, dar de fiecare data cand avem ocazia se intampla ceva si esuam...
I-am spus sa facem vacanta de Paste amandoi si a acceptat,
dar cu 3zile inainte de Paste a facut accident cu masina si iar... s-a dus totul.
De ce nu se poate sa fim amndoi, de ce se intampla sa pateasca el ceva sau sa nu pot eu sa fim impreuna.
De ce Dumnezeu lasa sa pice cate o stea de fiecare data cand avem ocazia sa ne iubim?
Ma rog de fiecare data sa ne lase El sa fim amandoi,
dar mai are vre-un rost sa ma rog daca trec asa repede anii
si noi... suntem despartiti?
Astept sa se faca o minune si sa fim impreuna pt totdeauna.
El e dragostea mea. El e soarele meu, dar nu-l pot avea.